Voi încerca azi să te uit,
să nu te chem în vis mai mult,
de când în soarta-mi ai pus plus
atâta minus mi-ai adus...
Caci, uite, mi-ai trecut prin carne,
am minus șapte kilograme,
de când în inmă te am,
îs minus toți ce îi iubeam.
Te am în gândul meu străjer -
pământu-i minus, minus cer.
De dorul tău în minus cade
întrega mea realitate.
Deci, am venit să-ți dau uitare,
să trec din nou la adunare...
Dar fără tot ce e al tău
devin un mare minus eu.