Răspântii

Ecoul meu şi azi pe a ta gură
a picurat balsam peste arsură
şi într-un strigăt
două şoapte s-au atins,
un vreasc în flacăra
pojarului nestins.

O lume nesupusă putrezirii,
a presărat fiori în miezul firii,
zeniturile cu o sfoară ne-a legat,
infernu-n paradis a alungat.

Am înălţat lăcaş cu zid de carte,
în două vieţi destinul se împarte,
stăm la răspântii - 
semaforul e stricat,
când va fi verdele 
atât de aşteptat?